ORAŞUL ROMAN

                                                 Descarcă filmul de prezentare

 

Bine aţi venit pe site-ul Primăriei municipiului Roman !

 

            Sper ca în această nouă versiune să regăsiţi toate informaţiile de care aveţi nevoie sau instrumentele necesare în atingerea obiectivelor dumneavoastră, pentru că transparenţa şi optimizarea relaţiei cu cetăţenii este unul dintre obiectivele centrale ale mandatului meu, în obţinerea acelei unităţi a marii familii romaşcane, pe care ne-o dorim cu toţii. Desigur, orice lucru este perfectibil, iar pentru ca pe viitor să venim şi mai activ în sprijinul dumneavoastră, nu ezitaţi să ne contactaţi cu sugestiile constructive ce pot duce la o şi mai bună deschidere din partea noastră.

 

            Cu stimă,

            Laurenţiu Dan Leoreanu,

            Primarul municipiului Roman

 

Harta digitală a municipiului Roman

 

 

 

 

Istoricul oraşului

 

Aşezare geografică

Municipiul Roman este situat la marginea Podişului Moldovenesc, la confluenţa râurilor Moldova şi Siret, pe artera principală de circulaţie a Moldovei, atât feroviar, ca parte a rutei Bucureşti – Suceava – Cernăuţi – Varşovia, cât şi a şoselei de interes european E85, care leagă Polonia şi Ucraina, prin România, de Bulgaria, Turcia, Grecia şi Orientul Apropiat.

Municipiul Roman se află la o distanţă de 325 km faţă de Bucureşti, 40 km de Bacău, 81 km de Iaşi, 47 km de Piatra Neamţ, 101 km de Suceava şi la 90 km de Vaslui.

Municipiul Roman este situat în judeţul Neamţ care face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord – Est.

 

Suprafaţă

Municipiul are o suprafaţă de 3008 hectare din care 1561 ha intravilan.

 

Populaţie

Populaţia municipiului Roman numără 69.268 locuitori.

 

Scurt istoric

Ţinutul Romanului reprezintă o adevărată comoară de relicve istorice care dovedesc importanţa acestui centru al Moldovei, vestigii din diferite timpuri (paleolitic, neolitic, etc.) atestând existenţa de milenii a unor aşezări în zonă încă din Epoca Bronzului.

Prima menţiune documentară o aflăm dintr-o „listă a oraşelor ruseşti îndepărtate şi apropiate” alcătuită între 1388 – 1391 iar primul document local care aminteşte de Roman este Uricul din 30 martie 1392. Numele oraşului a fost preluat de la domnul Moldovei Roman I Muşat, considerat întemeietorul oraşului.

Oraşul Roman este unul din puţinele oraşe din Moldova care se poate mândri cu existenţa a două cetăţi: Cetatea Muşatinilor, cea mai sudică fortificaţie moldovenească de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi Cetatea Nouă a Romanului construită de Ştefan cel Mare (domn al Moldovei în perioada 1457 – 1504) la locul de confluenţă a râurilor Moldova şi Siret.

Între secolele XV – XVI, oraşul era cunoscut sub numele de „Târgul de Jos”, el fiind şi reşedinţa „Ţării de Jos”. Tot atunci, Episcopia din Roman devine o a doua mitropolie a „Ţării de Jos”. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Romanul ocupa primele locuri în ceea ce priveşte numărul de negustori.

În 1834 oraşul devine capitala judeţului Roman. În anul 1845, Romanul figura printre primele 5 oraşe importante ale Moldovei. Unirea Principatelor Române a imprimat oraşului o activitate febrilă, Romanul fiind un puternic centru unionist. Oraşul şi judeţul Roman au adus o contribuţie însemnată la războiul pentru independenţă din 1877 – 1878.

În preajma Primului Război Mondial s-a înfiinţat un atelier pentru reparaţii cu caracter militar, transformat ulterior în Arsenalul Armatei.

 

Principala bogăţie

Condiţiile ecologice variate, determinate de confluenţa râurilor Moldova şi Siret, au permis identificarea a peste 500 de specii de plante spontane. Vegetaţia caracteristică municipiului Roman este cea de luncă şi de pajişti. Latitudinal, vatra oraşului este situată în subzona pădurilor de stejari mezofili, iar altitudinal, este încadrată de areal de pădure.

În domeniul faunei se remarcă mistreţul care încă din secolul al XIV-lea figura pe sigiliul oraşului şi bizonul, pătruns dinspre Basarabia, după anul 1954. Dintre mamifere, vulpea, bursucul, iepurele cunosc o largă răspândire. De asemenea, se observă diferite specii de stârci, raţe sălbatice, lişiţe şi alte păsări acvatice sau răpitoare. În cele două râuri, precum şi în iazurile şi bălţile din apropiere trăiesc un număr mare de specii de peşti,  îndeosebi cleanul, mreana şi ştiuca.

 

Particularităţi ale municipiului

Multe personalităţi ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit sau doar au poposit pentru o vreme la Roman.

Marele cronicar Miron Costin, care avea o moşie în apropierea oraşului, a trăit şi a sfârşit tragic în Roman, bustul său fiind amplasat în faţa Hotelului Roman chiar pe locul în care - în anul 1691 – acesta a fost decapitat.

Cel mai de seamă cărturar şi ierarh al Romanului medieval a fost Melchisedec Ştefănescu, episcop al Romanului şi Huşilor între anii 1879 şi 1892.

În plin centru al oraşului se află fosta Şcoală de Muzică şi casa celui ce a fost dirijorul Sergiu Celibidache.

 

Ziua municipiului

Prima atestare documentară, prin Uricul din 30 martie 1392, a Romanului este celebrată în fiecare an în data de 30 martie iar Zilele Municipiului Roman au fost stipulate prin Statutul municipiului Roman în perioada 16 – 21 mai, prima ediţie desfăşurându-se în anul 2010.

 

Personalităţi locale

Romanul a dat culturii naţionale şi universale nume mari în aproape toate domeniile: literatură, arte plastice, istoria muzicii româneşti şi universale, teatru şi film:

 

LITERATURĂ

Miron Costin (1633-1691) – cronicar

Cezar Petrescu (1892-1961) – prozator

Otilia Cazimir (1894-1967) – poetă.

Calistrat Hogaş (1848-1917) - profesor şi director al Gimnaziului „Roman-Vodă”

Garabet Ibrăileanu (1871-1936) – prozator, publicist şi critic literar

Haralamb Zincă (Hary Isac Zilberman) – născut în 1923 la Roman, scriitor

Savin Bratu (Barasch) (1925 – 1977) – critic şi istoric literar.

George Radu Melidon (1831-1897) – scriitor, publicist, a înfiinţat prima bibliotecă publică din Roman

Marcel Blecher (1909-1938) – poet şi scriitor impresionist

Dumitru Mărtinaş (1897-1979) – profesor, autor de studii despre ceangăii din Moldova

 

CINEAŞTI, ACTORI, TELEVIZIUNE

Jean Mihail (1896-1963) – regizor, creatorul cinematografiei româneşti.

Nae Roman (Nicolae Constantinescu) – actor de revistă

Sandu Sticlaru – actor la ,,Nottara”, romaşcan prin naştere.

Alexandru Hatmanu – actor

Filip Brunea - Fox (1898-1977) – părintele reportajului românesc

Andreea Marin Bănică – moderator TV şi ambasador UNICEF al Bunăvoinţei, s-a născut în oraşul Roman la data de 22.12.1974

 

MUZICĂ

Mihail Jora (1901-1971) – muzicolog, compozitor de marcă

Paul Ciuntu (1866-1918) – profesor, dirijor şi muzician de talie europeană

Dumitru D. Botez (1904-1988) – dirijor şi compozitor

Sergiu Celibidache (1912-1996) – dirijor de faimă internaţională

Mihai Burada (1841-1918) – medic, muzician şi compozitor

Alexandru Zirra (1883-1946) – compozitor

Virgil Gheorghiu (1905-1977) – poet avangardist, muzicolog şi pianist

 

MATEMATICĂ

Abraham Hollinger – profesor, autor de manuale didactice Algebră şi Electrotehnică

 

INGINERIE

Ion S. Antoniu (1905-1987) – o mare personalitate a ingineriei electroenergetice, profesor universitar

Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) – primul inginer agronom român

Constantin I. Istrati (1850-1918) – chimist de renume, academician

Mihail Florescu (1912-2000) – chimist, membru al Academiei Române

Panaite Donici (1854-1919) – inginer, deputat, ministru, publicist

Vitalie Belousov (n. 1930) – profesor universitar doctor inginer, Preşedintele Comisiei de Inventică a Academiei Române

 

POLITICĂ

Vasile G. Morţun (1869-1919) – redactor, editor, om politic, fost ministru în diverse cabinete

 

ECONOMIE

Ion D. Strat (1836-1879) – economist, primul rector al Universităţii din Iaşi

 

RELIGIE

Episcop Melchisedec Ştefănescu (1823-1892) – membru al Academiei Române, Ministrul Cultelor în guvernul Kogălniceanu

Episcopul Leon Gheuca, posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci ale vremii

 

Agenda săptămânii

 

Luni     - 09.30 - Conferinţă de presă

Joi        - 10.00 - Audienţe

 

Program de audienţe

           Înscrierile pentru audienţe se fac la Biroul Unic, în fiecare zi de luni a săptămânii.

 

Program de consultaţii pe domenii de activitate

           Înscrierile pentru consultaţii cu directorii / şefii de serviciu se fac la Biroul Unic, în fiecare zi de luni a săptămânii.