ORAŞUL ROMAN
Bine aţi venit pe site-ul Primăriei municipiului Roman ! Sper ca în această nouă versiune să regăsiţi toate informaţiile de care aveţi nevoie sau instrumentele necesare în atingerea obiectivelor dumneavoastră, pentru că transparenţa şi optimizarea relaţiei cu cetăţenii este unul dintre obiectivele centrale ale mandatului meu, în obţinerea acelei unităţi a marii familii romaşcane, pe care ne-o dorim cu toţii. Desigur, orice lucru este perfectibil, iar pentru ca pe viitor să venim şi mai activ în sprijinul dumneavoastră, nu ezitaţi să ne contactaţi cu sugestiile constructive ce pot duce la o şi mai bună deschidere din partea noastră. Cu stimă, Laurenţiu Dan Leoreanu, Primarul municipiului Roman Istoricul oraşului Aşezare geografică Municipiul Roman este situat la marginea Podişului Moldovenesc, la confluenţa râurilor Moldova şi Siret, pe artera principală de circulaţie a Moldovei, atât feroviar, ca parte a rutei Bucureşti – Suceava – Cernăuţi – Varşovia, cât şi a şoselei de interes european E85, care leagă Polonia şi Ucraina, prin România, de Bulgaria, Turcia, Grecia şi Orientul Apropiat. Municipiul Roman se află la o distanţă de 325 km faţă de Bucureşti, 40 km de Bacău, 81 km de Iaşi, 47 km de Piatra Neamţ, 101 km de Suceava şi la 90 km de Vaslui. Municipiul Roman este situat în judeţul Neamţ care face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord – Est. Suprafaţă Municipiul are o suprafaţă de 3008 hectare din care 1561 ha intravilan. Populaţie Populaţia municipiului Roman numără 69.268 locuitori. Scurt istoric Ţinutul Romanului reprezintă o adevărată comoară de relicve istorice care dovedesc importanţa acestui centru al Moldovei, vestigii din diferite timpuri (paleolitic, neolitic, etc.) atestând existenţa de milenii a unor aşezări în zonă încă din Epoca Bronzului. Prima menţiune documentară o aflăm dintr-o „listă a oraşelor ruseşti îndepărtate şi apropiate” alcătuită între 1388 – 1391 iar primul document local care aminteşte de Roman este Uricul din 30 martie 1392. Numele oraşului a fost preluat de la domnul Moldovei Roman I Muşat, considerat întemeietorul oraşului. Oraşul Roman este unul din puţinele oraşe din Moldova care se poate mândri cu existenţa a două cetăţi: Cetatea Muşatinilor, cea mai sudică fortificaţie moldovenească de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi Cetatea Nouă a Romanului construită de Ştefan cel Mare (domn al Moldovei în perioada 1457 – 1504) la locul de confluenţă a râurilor Moldova şi Siret. Între secolele XV – XVI, oraşul era cunoscut sub numele de „Târgul de Jos”, el fiind şi reşedinţa „Ţării de Jos”. Tot atunci, Episcopia din Roman devine o a doua mitropolie a „Ţării de Jos”. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Romanul ocupa primele locuri în ceea ce priveşte numărul de negustori. În 1834 oraşul devine capitala judeţului Roman. În anul 1845, Romanul figura printre primele 5 oraşe importante ale Moldovei. Unirea Principatelor Române a imprimat oraşului o activitate febrilă, Romanul fiind un puternic centru unionist. Oraşul şi judeţul Roman au adus o contribuţie însemnată la războiul pentru independenţă din 1877 – 1878. În preajma Primului Război Mondial s-a înfiinţat un atelier pentru reparaţii cu caracter militar, transformat ulterior în Arsenalul Armatei. Principala bogăţie Condiţiile ecologice variate, determinate de confluenţa râurilor Moldova şi Siret, au permis identificarea a peste 500 de specii de plante spontane. Vegetaţia caracteristică municipiului Roman este cea de luncă şi de pajişti. Latitudinal, vatra oraşului este situată în subzona pădurilor de stejari mezofili, iar altitudinal, este încadrată de areal de pădure. În domeniul faunei se remarcă mistreţul care încă din secolul al XIV-lea figura pe sigiliul oraşului şi bizonul, pătruns dinspre Basarabia, după anul 1954. Dintre mamifere, vulpea, bursucul, iepurele cunosc o largă răspândire. De asemenea, se observă diferite specii de stârci, raţe sălbatice, lişiţe şi alte păsări acvatice sau răpitoare. În cele două râuri, precum şi în iazurile şi bălţile din apropiere trăiesc un număr mare de specii de peşti, îndeosebi cleanul, mreana şi ştiuca. Particularităţi ale municipiului Multe personalităţi ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit sau doar au poposit pentru o vreme la Roman. Marele cronicar Miron Costin, care avea o moşie în apropierea oraşului, a trăit şi a sfârşit tragic în Roman, bustul său fiind amplasat în faţa Hotelului Roman chiar pe locul în care - în anul 1691 – acesta a fost decapitat. Cel mai de seamă cărturar şi ierarh al Romanului medieval a fost Melchisedec Ştefănescu, episcop al Romanului şi Huşilor între anii 1879 şi 1892. În plin centru al oraşului se află fosta Şcoală de Muzică şi casa celui ce a fost dirijorul Sergiu Celibidache. Ziua municipiului Prima atestare documentară, prin Uricul din 30 martie 1392, a Romanului este celebrată în fiecare an în data de 30 martie iar Zilele Municipiului Roman au fost stipulate prin Statutul municipiului Roman în perioada 16 – 21 mai, prima ediţie desfăşurându-se în anul 2010. Personalităţi locale Romanul a dat culturii naţionale şi universale nume mari în aproape toate domeniile: literatură, arte plastice, istoria muzicii româneşti şi universale, teatru şi film: LITERATURĂ Miron Costin (1633-1691) – cronicar Cezar Petrescu (1892-1961) – prozator Otilia Cazimir (1894-1967) – poetă. Calistrat Hogaş (1848-1917) - profesor şi director al Gimnaziului „Roman-Vodă” Garabet Ibrăileanu (1871-1936) – prozator, publicist şi critic literar Haralamb Zincă (Hary Isac Zilberman) – născut în 1923 la Roman, scriitor Savin Bratu (Barasch) (1925 – 1977) – critic şi istoric literar. George Radu Melidon (1831-1897) – scriitor, publicist, a înfiinţat prima bibliotecă publică din Roman Marcel Blecher (1909-1938) – poet şi scriitor impresionist Dumitru Mărtinaş (1897-1979) – profesor, autor de studii despre ceangăii din Moldova CINEAŞTI, ACTORI, TELEVIZIUNE Jean Mihail (1896-1963) – regizor, creatorul cinematografiei româneşti. Nae Roman (Nicolae Constantinescu) – actor de revistă Sandu Sticlaru – actor la ,,Nottara”, romaşcan prin naştere. Alexandru Hatmanu – actor Filip Brunea - Fox (1898-1977) – părintele reportajului românesc Andreea Marin Bănică – moderator TV şi ambasador UNICEF al Bunăvoinţei, s-a născut în oraşul Roman la data de 22.12.1974 MUZICĂ Mihail Jora (1901-1971) – muzicolog, compozitor de marcă Paul Ciuntu (1866-1918) – profesor, dirijor şi muzician de talie europeană Dumitru D. Botez (1904-1988) – dirijor şi compozitor Sergiu Celibidache (1912-1996) – dirijor de faimă internaţională Mihai Burada (1841-1918) – medic, muzician şi compozitor Alexandru Zirra (1883-1946) – compozitor Virgil Gheorghiu (1905-1977) – poet avangardist, muzicolog şi pianist MATEMATICĂ Abraham Hollinger – profesor, autor de manuale didactice Algebră şi Electrotehnică INGINERIE Ion S. Antoniu (1905-1987) – o mare personalitate a ingineriei electroenergetice, profesor universitar Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) – primul inginer agronom român Constantin I. Istrati (1850-1918) – chimist de renume, academician Mihail Florescu (1912-2000) – chimist, membru al Academiei Române Panaite Donici (1854-1919) – inginer, deputat, ministru, publicist Vitalie Belousov (n. 1930) – profesor universitar doctor inginer, Preşedintele Comisiei de Inventică a Academiei Române POLITICĂ Vasile G. Morţun (1869-1919) – redactor, editor, om politic, fost ministru în diverse cabinete ECONOMIE Ion D. Strat (1836-1879) – economist, primul rector al Universităţii din Iaşi RELIGIE Episcop Melchisedec Ştefănescu (1823-1892) – membru al Academiei Române, Ministrul Cultelor în guvernul Kogălniceanu Episcopul Leon Gheuca, posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci ale vremii Agenda săptămânii Luni - 09.30 - Conferinţă de presă Joi - 10.00 - Audienţe Program de audienţe Primarul Municipiului Roman prof. Laurenţiu Dan LEOREANU - joi, ora 10.00 Viceprimarul Municipiului Roman ing. Constantin GHICA - miercuri, ora 10.00 Secretarul Municipiului Roman jurist Gheorghe CARNARIU - marţi, ora 10.00 Înscrierile pentru audienţe se fac la Biroul Unic, în fiecare zi de luni a săptămânii. Program de consultaţii pe domenii de activitate Administrator public ing. Ovidiu BOJESCU - marţi, orele 12.00 - 14.00 Urbanism - arhitect şef Ana Maria ALEXE - marţi, orele 15.00 - 16.00 - vineri, orele 10.00 - 12.00 Cadastru - arhitect şef Ana Maria ALEXE - luni, orele 14.00 - 16.00 Asociaţii de proprietari - inspector Mioara COCEA - miercuri, orele 12.00 - 14.00 Mediu - inspector de mediu Irina SCORŢANU - miercuri, orele 12.00 - 14.00 Juridic - şef Serviciu Juridic cons. juridic Camelia RUSU - vineri, orele 12.00 - 14.00 Comercial, transport, parcări - director D.A.C.A. ing. Remus GRĂJDEANU - luni, orele 14.00 - 16.00 - miercuri, orele 14.00 - 16.00 Poliţia Comunitară - director Daniel CAZACU - marţi, orele 08.30 - 10.30 - joi, orele 08.30 - 10.30 Înscrierile pentru consultaţii cu directorii / şefii de serviciu se fac la Biroul Unic, în fiecare zi de luni a săptămânii.
Bine aţi venit pe site-ul Primăriei municipiului Roman !
Sper ca în această nouă versiune să regăsiţi toate informaţiile de care aveţi nevoie sau instrumentele necesare în atingerea obiectivelor dumneavoastră, pentru că transparenţa şi optimizarea relaţiei cu cetăţenii este unul dintre obiectivele centrale ale mandatului meu, în obţinerea acelei unităţi a marii familii romaşcane, pe care ne-o dorim cu toţii. Desigur, orice lucru este perfectibil, iar pentru ca pe viitor să venim şi mai activ în sprijinul dumneavoastră, nu ezitaţi să ne contactaţi cu sugestiile constructive ce pot duce la o şi mai bună deschidere din partea noastră.
Cu stimă,
Laurenţiu Dan Leoreanu,
Primarul municipiului Roman
Istoricul oraşului
Aşezare geografică
Municipiul Roman este situat la marginea Podişului Moldovenesc, la confluenţa râurilor Moldova şi Siret, pe artera principală de circulaţie a Moldovei, atât feroviar, ca parte a rutei Bucureşti – Suceava – Cernăuţi – Varşovia, cât şi a şoselei de interes european E85, care leagă Polonia şi Ucraina, prin România, de Bulgaria, Turcia, Grecia şi Orientul Apropiat.
Municipiul Roman se află la o distanţă de 325 km faţă de Bucureşti, 40 km de Bacău, 81 km de Iaşi, 47 km de Piatra Neamţ, 101 km de Suceava şi la 90 km de Vaslui.
Municipiul Roman este situat în judeţul Neamţ care face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord – Est.
Suprafaţă
Municipiul are o suprafaţă de 3008 hectare din care 1561 ha intravilan.
Populaţie
Populaţia municipiului Roman numără 69.268 locuitori.
Scurt istoric
Ţinutul Romanului reprezintă o adevărată comoară de relicve istorice care dovedesc importanţa acestui centru al Moldovei, vestigii din diferite timpuri (paleolitic, neolitic, etc.) atestând existenţa de milenii a unor aşezări în zonă încă din Epoca Bronzului.
Prima menţiune documentară o aflăm dintr-o „listă a oraşelor ruseşti îndepărtate şi apropiate” alcătuită între 1388 – 1391 iar primul document local care aminteşte de Roman este Uricul din 30 martie 1392. Numele oraşului a fost preluat de la domnul Moldovei Roman I Muşat, considerat întemeietorul oraşului.
Oraşul Roman este unul din puţinele oraşe din Moldova care se poate mândri cu existenţa a două cetăţi: Cetatea Muşatinilor, cea mai sudică fortificaţie moldovenească de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi Cetatea Nouă a Romanului construită de Ştefan cel Mare (domn al Moldovei în perioada 1457 – 1504) la locul de confluenţă a râurilor Moldova şi Siret.
Între secolele XV – XVI, oraşul era cunoscut sub numele de „Târgul de Jos”, el fiind şi reşedinţa „Ţării de Jos”. Tot atunci, Episcopia din Roman devine o a doua mitropolie a „Ţării de Jos”. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Romanul ocupa primele locuri în ceea ce priveşte numărul de negustori.
În 1834 oraşul devine capitala judeţului Roman. În anul 1845, Romanul figura printre primele 5 oraşe importante ale Moldovei. Unirea Principatelor Române a imprimat oraşului o activitate febrilă, Romanul fiind un puternic centru unionist. Oraşul şi judeţul Roman au adus o contribuţie însemnată la războiul pentru independenţă din 1877 – 1878.
În preajma Primului Război Mondial s-a înfiinţat un atelier pentru reparaţii cu caracter militar, transformat ulterior în Arsenalul Armatei.
Principala bogăţie
Condiţiile ecologice variate, determinate de confluenţa râurilor Moldova şi Siret, au permis identificarea a peste 500 de specii de plante spontane. Vegetaţia caracteristică municipiului Roman este cea de luncă şi de pajişti. Latitudinal, vatra oraşului este situată în subzona pădurilor de stejari mezofili, iar altitudinal, este încadrată de areal de pădure.
În domeniul faunei se remarcă mistreţul care încă din secolul al XIV-lea figura pe sigiliul oraşului şi bizonul, pătruns dinspre Basarabia, după anul 1954. Dintre mamifere, vulpea, bursucul, iepurele cunosc o largă răspândire. De asemenea, se observă diferite specii de stârci, raţe sălbatice, lişiţe şi alte păsări acvatice sau răpitoare. În cele două râuri, precum şi în iazurile şi bălţile din apropiere trăiesc un număr mare de specii de peşti, îndeosebi cleanul, mreana şi ştiuca.
Particularităţi ale municipiului
Multe personalităţi ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit sau doar au poposit pentru o vreme la Roman.
Marele cronicar Miron Costin, care avea o moşie în apropierea oraşului, a trăit şi a sfârşit tragic în Roman, bustul său fiind amplasat în faţa Hotelului Roman chiar pe locul în care - în anul 1691 – acesta a fost decapitat.
Cel mai de seamă cărturar şi ierarh al Romanului medieval a fost Melchisedec Ştefănescu, episcop al Romanului şi Huşilor între anii 1879 şi 1892.
În plin centru al oraşului se află fosta Şcoală de Muzică şi casa celui ce a fost dirijorul Sergiu Celibidache.
Ziua municipiului
Prima atestare documentară, prin Uricul din 30 martie 1392, a Romanului este celebrată în fiecare an în data de 30 martie iar Zilele Municipiului Roman au fost stipulate prin Statutul municipiului Roman în perioada 16 – 21 mai, prima ediţie desfăşurându-se în anul 2010.
Personalităţi locale
Romanul a dat culturii naţionale şi universale nume mari în aproape toate domeniile: literatură, arte plastice, istoria muzicii româneşti şi universale, teatru şi film:
LITERATURĂ
Miron Costin (1633-1691) – cronicar Cezar Petrescu (1892-1961) – prozator Otilia Cazimir (1894-1967) – poetă. Calistrat Hogaş (1848-1917) - profesor şi director al Gimnaziului „Roman-Vodă” Garabet Ibrăileanu (1871-1936) – prozator, publicist şi critic literar Haralamb Zincă (Hary Isac Zilberman) – născut în 1923 la Roman, scriitor Savin Bratu (Barasch) (1925 – 1977) – critic şi istoric literar. George Radu Melidon (1831-1897) – scriitor, publicist, a înfiinţat prima bibliotecă publică din Roman Marcel Blecher (1909-1938) – poet şi scriitor impresionist Dumitru Mărtinaş (1897-1979) – profesor, autor de studii despre ceangăii din Moldova
Miron Costin (1633-1691) – cronicar
Cezar Petrescu (1892-1961) – prozator
Otilia Cazimir (1894-1967) – poetă.
Calistrat Hogaş (1848-1917) - profesor şi director al Gimnaziului „Roman-Vodă”
Garabet Ibrăileanu (1871-1936) – prozator, publicist şi critic literar
Haralamb Zincă (Hary Isac Zilberman) – născut în 1923 la Roman, scriitor
Savin Bratu (Barasch) (1925 – 1977) – critic şi istoric literar.
George Radu Melidon (1831-1897) – scriitor, publicist, a înfiinţat prima bibliotecă publică din Roman
Marcel Blecher (1909-1938) – poet şi scriitor impresionist
Dumitru Mărtinaş (1897-1979) – profesor, autor de studii despre ceangăii din Moldova
Jean Mihail (1896-1963) – regizor, creatorul cinematografiei româneşti. Nae Roman (Nicolae Constantinescu) – actor de revistă Sandu Sticlaru – actor la ,,Nottara”, romaşcan prin naştere. Alexandru Hatmanu – actor Filip Brunea - Fox (1898-1977) – părintele reportajului românesc Andreea Marin Bănică – moderator TV şi ambasador UNICEF al Bunăvoinţei, s-a născut în oraşul Roman la data de 22.12.1974
Jean Mihail (1896-1963) – regizor, creatorul cinematografiei româneşti.
Nae Roman (Nicolae Constantinescu) – actor de revistă
Sandu Sticlaru – actor la ,,Nottara”, romaşcan prin naştere.
Alexandru Hatmanu – actor
Filip Brunea - Fox (1898-1977) – părintele reportajului românesc
Andreea Marin Bănică – moderator TV şi ambasador UNICEF al Bunăvoinţei, s-a născut în oraşul Roman la data de 22.12.1974
MUZICĂ
Mihail Jora (1901-1971) – muzicolog, compozitor de marcă Paul Ciuntu (1866-1918) – profesor, dirijor şi muzician de talie europeană Dumitru D. Botez (1904-1988) – dirijor şi compozitor Sergiu Celibidache (1912-1996) – dirijor de faimă internaţională Mihai Burada (1841-1918) – medic, muzician şi compozitor Alexandru Zirra (1883-1946) – compozitor Virgil Gheorghiu (1905-1977) – poet avangardist, muzicolog şi pianist
Mihail Jora (1901-1971) – muzicolog, compozitor de marcă
Paul Ciuntu (1866-1918) – profesor, dirijor şi muzician de talie europeană
Dumitru D. Botez (1904-1988) – dirijor şi compozitor
Sergiu Celibidache (1912-1996) – dirijor de faimă internaţională
Mihai Burada (1841-1918) – medic, muzician şi compozitor
Alexandru Zirra (1883-1946) – compozitor
Virgil Gheorghiu (1905-1977) – poet avangardist, muzicolog şi pianist
Abraham Hollinger – profesor, autor de manuale didactice Algebră şi Electrotehnică
INGINERIE
Ion S. Antoniu (1905-1987) – o mare personalitate a ingineriei electroenergetice, profesor universitar Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) – primul inginer agronom român Constantin I. Istrati (1850-1918) – chimist de renume, academician Mihail Florescu (1912-2000) – chimist, membru al Academiei Române Panaite Donici (1854-1919) – inginer, deputat, ministru, publicist Vitalie Belousov (n. 1930) – profesor universitar doctor inginer, Preşedintele Comisiei de Inventică a Academiei Române
Ion S. Antoniu (1905-1987) – o mare personalitate a ingineriei electroenergetice, profesor universitar
Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) – primul inginer agronom român
Constantin I. Istrati (1850-1918) – chimist de renume, academician
Mihail Florescu (1912-2000) – chimist, membru al Academiei Române
Panaite Donici (1854-1919) – inginer, deputat, ministru, publicist
Vitalie Belousov (n. 1930) – profesor universitar doctor inginer, Preşedintele Comisiei de Inventică a Academiei Române
POLITICĂ
Vasile G. Morţun (1869-1919) – redactor, editor, om politic, fost ministru în diverse cabinete
ECONOMIE
Ion D. Strat (1836-1879) – economist, primul rector al Universităţii din Iaşi
RELIGIE
Episcop Melchisedec Ştefănescu (1823-1892) – membru al Academiei Române, Ministrul Cultelor în guvernul Kogălniceanu Episcopul Leon Gheuca, posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci ale vremii
Episcop Melchisedec Ştefănescu (1823-1892) – membru al Academiei Române, Ministrul Cultelor în guvernul Kogălniceanu
Episcopul Leon Gheuca, posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci ale vremii
Agenda săptămânii
Luni - 09.30 - Conferinţă de presă
Joi - 10.00 - Audienţe
Program de audienţe
Primarul Municipiului Roman prof. Laurenţiu Dan LEOREANU - joi, ora 10.00
Viceprimarul Municipiului Roman ing. Constantin GHICA - miercuri, ora 10.00
Secretarul Municipiului Roman jurist Gheorghe CARNARIU - marţi, ora 10.00
Înscrierile pentru audienţe se fac la Biroul Unic, în fiecare zi de luni a săptămânii.
Program de consultaţii pe domenii de activitate
Administrator public ing. Ovidiu BOJESCU - marţi, orele 12.00 - 14.00
Urbanism - arhitect şef Ana Maria ALEXE - marţi, orele 15.00 - 16.00
- vineri, orele 10.00 - 12.00
Cadastru - arhitect şef Ana Maria ALEXE - luni, orele 14.00 - 16.00
Asociaţii de proprietari - inspector Mioara COCEA - miercuri, orele 12.00 - 14.00
Mediu - inspector de mediu Irina SCORŢANU - miercuri, orele 12.00 - 14.00
Juridic - şef Serviciu Juridic cons. juridic Camelia RUSU - vineri, orele 12.00 - 14.00
Comercial, transport, parcări
- director D.A.C.A. ing. Remus GRĂJDEANU - luni, orele 14.00 - 16.00
- miercuri, orele 14.00 - 16.00
Poliţia Comunitară - director Daniel CAZACU - marţi, orele 08.30 - 10.30
- joi, orele 08.30 - 10.30
Înscrierile pentru consultaţii cu directorii / şefii de serviciu se fac la Biroul Unic, în fiecare zi de luni a săptămânii.